Se știe că în Egiptul Antic multe animale erau venerate prin asociere cu o divinitate, personalitatea divină absorbind calitățile ori trăsăturile specifice ale animalului. Astfel, o serie de feline sunt asociate cu zeițele Sekhmet, Bastet dar şi cu zeii Ra şi Amon, şoimul cu zeul Horus, crocodilul cu zeul apei și al inundației și implicit al fertilităţii pământului, Sobek, bovideele cu Hathor, Isis și Mut. Epifaniile animale ale zeilor sunt ilustrate iconografic de reprezentarea acestora în formă de animale ori avîn capete de animale plasate pe un corp uman. În necropola de la Saqqara, arheologii au găsit rămăşiţele a milioane de ibişi, consideraţi întruparea zeului Thoth. Această tradiție a contribuit la diminuarea numărului ibișilor. Din rațiuni economice au fost create mumii false de păsări, așa cum sugerează și artefactul nr. 6 din serialul nostru #zmeaonline, piesă din Colecția de piese egiptene a MNIT – o mumie de pasăre așezată într-un vas ceramic de formă conică. ,,Pasărea” sau părți din ea au fost mumificate prin impregnare cu răşini şi învelire în fâşii textile. Provine din donația lui Balázs Orbán, alături de alte bunuri donate Colecției de Antichități a Societății Muzeului Ardelean în anii 1859-1860.

Cum am ajuns la această concluzie? Pe scurt, înainte de realizarea intervențiilor de conservare curativă au fost efectuate o serie de analize, printre care și o investigație cu computer tomograf care a ilustrat faptul că în interior nu se distinge un schelet și arată existența, aproximativ la jumătatea vasului de formă conică, a unei aglomerări de fragmente neuniforme a căror natură nu poate fi precizată. Imaginea indică faptul că a avut loc mumificarea unor fragmente de natură incertă și nu a unei păsări întregi. Aceasta ar putea fi o mumificare parțială a unui animal. Uneori astfel de mumii ,,false’’ erau introduse în recipiente elaborate.

Alte tipuri de analize, în special cele de microchimie analitică calitativă şi microscopie optică, au demonstrat faptul că mumia a fost învelită prin asamblare manuală din mai multe fragmente de țesătură-pânză. Investigațiile fizico-chimice realizate au relevat faptul că țesătura pânză a fost realizată din fir de in, dar și din alt tip de pânză, și anume din iută, cu o grosime mult mai mare, în mod clar diferită de pânza de in folosită în mod normal în procesul de mumificare. Este posibil și ca mumia animală să fi suferit intervenții de restaurare anterioare intrării în colecțiile muzeului și anume o reasamblare/repoziționare a feșelor textile.

Datorită uzurii funcționale, naturii materialelor, a mediului de zacere şi, mai apoi, a condițiilor de extragere din mediul arheologic și ale mediilor de transport, păstrare, expunere, obiectul a suferit, inevitabil, o serie de degradări. Obiectul, fiind constituit în principal din materiale organice, este supus unor degradări inevitabile: materialele îmbătrânesc în mod natural. Acțiunea, de-a lungul timpului, a unor agenți de degradare, a accelerat, în mod involuntar, deteriorarea obiectului.

Țesătura pânză cu care a fost înfășurată mumia animală este caracterizată de diferite tipuri de degradări: depuneri de praf și murdărie de naturi necunoscute pe toată suprafața; flotări, subțieri, desprinderi ale firelor de in; deshidratare.

Vasul de lut, la rândul său, a suferit unele degradări, dar și intervenții de restaurare anterioare.

Activitățile de conservare curativă-restaurare au urmărit efectuarea de minime intervenții, scopul principal fiind acela de a stopa degradările deja vizibile ale obiectului și de a reda integritatea acestuia. Primul pas în această privință a fost extragerea mumiei animale din vasul de lut, pentru efectuarea tratamentelor de curățire.

Astfel, au fost realizate tratamente de curățire uscată și umedă de suprafață, care s-au desfășurat ținând cont de particularitățile obiectului (tehnică de realizare, natura materialelor, degradări), prin aspirare locală cu aspirator chirurgical, cu burete de conservare și prin periere. S-au efectuat și tratamente de curățire umedă. Tratamentele au fost repetate la diferite intervale. Îndepărtarea petelor de culoare brună, probabil provenite de la contactul cu substanțele de îmbălsămare, nu a fost posibilă, deoarece presupunea tratamente cu solvenți și îndepărtarea fâșiilor de pânză de pe corpul animal mumificat.

Vasul de lut a fost de asemenea supus unor intervenții de conservare curativă: tratamentele de curățire uscată prin aspirare (cu un aspirator chirurgical) și prin pensulare, folosind diferite tipuri de perii și burete de conservare.

Zei și muritori din Egiptul antic (ZMEA), finanțat prin Programul RO-Cultura, contract nr. RO-CULTURA-A1-2/2020/31.01.2020.

https://www.ro-cultura.ro/

https://www.umpcultura.ro/ www.zmea.mnit.ro

www.zmea.mnit.ro